IMBCI Romania

   Modelul IMBCI de Îngrijire a binomului Mamă-Bebeluş promovează sănătatea şi confortul tuturor femeilor şi bebeluşilor în timpul sarcinii, naşterii şi alăptării, stabilind astfel un standard de top al excelenţei in domeniul îngrijirilor maternale.

  Prin procedura de acreditare a maternitatilor ca Spital Prieten al Nasterii de catre comisia IMBCI Romania, toţi cei implicaţi în acordarea de servicii maternale sunt formati conform Modelului IMBCI de Îngrijire a binomului Mamă-Bebeluş, asumandu-si in mod formal respectarea celor 10 Pasi IMBCI in practica lor profesionala.

Spital Prieten al Nasterii

25 -February -2017 - 13:17

IMBCI ÎN LUME

 

IMBCI ÎN CONTEXT MONDIAL*

S-au făcut progrese semnificative cu privire la sănătatea mamei şi a nou-născutului în ultimele decenii, însă probleme majore rămân încă nerezolvate atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare. Mai mult de 500.000 de femei mor în fiecare an din cauza unor probleme care apar în timpul sarcinii sau a naşterii, majoritatea din regiuni în curs de dezvoltare, şi mult mai multe au de suferit din cauza complicaţiilor sarcinii şi naşterii. Cauzele cele mai frecvente ale mortalităţii materne includ hemoragia, sepsisul, eclampsia, blocarea travaliului, avorturile provocate în condiţii precare şi bolile infecţioase cum ar fi HIV/SIDA şi malaria. Mortalitatea infantilă la nivel mondial rămâne aproape de 1 din 10. Cauzele de vârf ale mortalităţii neonatale şi infantile includ prematuritatea, greutatea mică la naştere, asfixia şi trauma în timpul naşterii, infecţia, malformaţiile congenitale, moartea subită a nou-născutului, distresul respirator şi bolile gastro-intestinale. Cu toate acestea, majoritatea deceselor materne şi infantile pot fi prevenite printr-o combinaţie de strategii care include asistenţa calificată a naşterii acordată de un personal de îngrijire instruit în facilitarea proceselor fiziologice normale al naşterii şi al alăptării, precum şi accesul la îngrijiri obstetricale de urgenţă.

Intervenţiile medicale în timpul sarcinii, al travaliului şi al naşterii pot salva vieţi. Însă atunci când nu sunt folosite corespunzător, intervenţiile medicale duc la complicaţii inutile, dăunează şi duc chiar la deces. Utilizarea lor exagerată a dus la creşterea masivă a costurilor îngrijirilor medicale, secând resursele fără îmbunătăţirea rezultatelor cu privire la naştere. De exemplu, frecvenţa utilizării operaţiei cezariene în multe ţări depăşeşte cu mult limita superioară recomandată de 15%. Lipsa disponibilităţii operaţiei cezariene costă vieţi, însă utilizarea exagerată a acesteia aduce cu sine riscuri serioase pe termen scurt şi lung, atât pentru mame, cât şi pentru nou-născuţi.***

În plus, acolo unde intervenţia a devenit regula, personalul de îngrijire este rareori instruit şi/sau capabil să îşi însuşească abilităţile practice şi cunoştinţele necesare sprijinirii procesului fiziologic normal al travaliului şi naşterii. Practici optime de hrănire - alăptarea precoce şi exclusivă însoţită de hrănire complementară adecvată - ar preveni aproximativ 2 milioane de decese infantile anual. Alăptarea conferă nutriţie optimă, protecţie imunitară, dezvoltare şi sănătate copiilor şi multe beneficii de sănătate mamelor.*** Simpla îmbunătăţire a alăptării ar putea salva vieţile a 3500 de copii zilnic, mai mult decât orice altă intervenţie de prevenire.

Intervenţiile medicale care perturbă procesele fiziologice normale al travaliului, al naşterii şi al perioadei imediate postpartum pentru mamă şi nou-născut pot afecta în mod negativ iniţierea, exclusivitatea şi durata alăptării, cu impact direct asupra supravieţuirii şi sănătăţii.

IMBCI recunoaşte variabilitatea foarte mare a disponibilităţii resurselor şi a accesului la îngrijiri la nivel mondial. Provocarea pentru secolul 21 este de a spori accesul la personal de îngrijire calificat şi la îngrijiri de urgenţă acolo unde acestea sunt insuficiente şi în acelaşi timp de a reduce utilizarea exagerată a unor intervenţii medicale inutile, creşterea înţelegerii naşterii şi alăptării normale şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor în toate ţările.

Între iniţiativele internaţionale care încearcă să remedieze probleme globale cu privire la sănătatea maternă şi a copilului se numără: „Iniţiativa Siguranţa Mamei”, „Sarcini mai Sigure”, „Iniţiativa Internaţională pentru Mortalitatea Maternă şi Drepturile Omului” şi „Strategia Globală pentru Hrănirea Nou-născuţilor şi a Copiilor Mici.” Mai sunt: „Iniţiativa Spitalul - Prieten al Copilului” (ISPC) şi „Codul Internaţional de Marketing al Substitutelor de Lapte Matern”, ambele fiind reafirmate în „Declaraţia Innocenti” din 2005 asupra „Protejării, Promovării şi Sprijinirii Alăptării” şi sprijinite de Consiliul Mondial al Sănătăţii din 2006.

La aceste eforturi, „Iniţiativa Spital Prieten al Nasterii” (IMBCI) adaugă un accent vital pe calitatea experienţei naşterii pentru mamă şi impactul asupra sănătăţii pe termen scurt şi lung a mamei, a bebeluşului şi a familiei. IMBCI se concentrează asupra dovezilor ştiinţifice care atestă beneficiile îngrijirilor centrate pe binomul Mamă-Bebeluş,
bazate pe procesul fiziologic normal al sarcinii, naşterii şi alăptării şi riscurile intervenţiilor medicale nepotrivite, precum şi asupra importanţei acordării de atenţie nevoilor individuale ale femeilor.

IMBCI completează eforturile preexistente de sprijinire a supravieţuirii materne şi infantile şi a alăptării (inclusiv adăugirile recente la ISPC „Mother-Friendly”), punând accentul pe nevoia pentru continuum-ul de îngrijiri umanistice dovedite a fi necesare pentru a obţine cele mai bune rezultate. IMBCI îşi are originea în munca depusă de Comitetului Internaţional al Coaliţiei pentru Îmbunătăţirea Serviciilor Maternale (CIMS „Coalition for Improving Maternity Services”) şi continuă la nivel global munca începută în 1996 de Iniţiativa CIMS „Spital Prieten al Mamei” în Statele Unite, care se concentrează pe facilitarea naşterii normale, pe evitarea intervenţiilor inutile şi pe sprijinirea alăptării.

IMBCI de asemenea contribuie la atingerea a cel puţin cinci dintre cele opt „Ţinte pentru Dezvoltare ale Mileniului” elaborate de ONU pentru 2015:

Ţinta 1: Eradicarea sărăciei extreme şi a foamei. IMBCI promovează nutriţia maternă şi hrănirea nou-născutului optime.
Ţinta 3: Promovarea egalităţii între sexe şi împuternicirea femeii. IMBCI face apel pentru împuternicirea femeilor prin educaţie şi printr-un tratament respectuos şi plin de compasiune pe tot parcursul sarcinii, naşterii şi lăuziei.
Ţinta 4: Reducerea mortalităţii copilului
Ţinta 5: Îmbunătăţirea sănătăţii materne şi reducerea mortalităţii materne cu 3/4. IMBCI face apel pentru o asistenţă calificată a naşterii, pentru îngrijiri de urgenţă eficiente şi pentru rezervarea intervenţiei medicale pentru cazurile în care potenţialele beneficii depăşesc potenţialele riscuri pentru a reduce morbiditatea şi mortalitatea infantile şi materne, şi pune accentul pe măsuri de promovare a sănătăţii şi de prevenţie înainte de, în timpul şi după naştere pentru a îmbunătăţi supravieţuirea şi starea de sănătate maternale şi infantile.
Ţinta 6: Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli. IMBCI face apel pentru educaţie şi măsuri de prevenţie şi pentru practici informate, în ce priveşte naşterea şi hrănirea, care diminuează riscul de transmitere a HIV de la mamă la copil.

* Anumite părţi ale acestei secţiuni sunt derivate din Iniţiativa „Mother Friendly Childbirth” a CIMS (www.motherfriendly.org), „Mortalitatea maternă în 2000: Estimări făcute de OMS, UNICEF ŞI UNFPA” (http://childinfo.org/areas/maternalmortality/), „Declaraţia Innocenti” (www.unicef.org/programme/breastfeeding/innocenti.htm), seria Lancet despre „Supravieţuirea copilului” (www.who.int/chld_adolescent_health/documents/lancet_child_survival/en/index.html) şi „Ţintele pentru Dezvoltare ale Mileniului” elaborate de ONU pentru 2015 (www.un.org/millenniumgoals).

** Riscurile operaţiei cezariene includ, fără a se limita la, infecţie, durere cronică, dificultate în dezvoltarea ataşamentului şi în a alăpta, traumă şi decese materne şi neonatale, probleme respiratorii ale nou-născutului şi probleme în timpul sarcinilor următoare inclusiv un risc mai ridicat de ruptură uterină, sarcină ectopică, naştere prematură, placenta accreta şi decolare placentară care poate necesita histerectomie sau rezulta în decesul mamei.

*** Beneficiile alăptării pentru copii includ, printre multe altele, prevenirea unor boli cu potenţial letal cum sunt tulburările gastrointestinale care produc diaree şi infecţiile acute respiratorii, cum ar fi pneumonia, şi incidenţa redusă a alergiilor, a astmului bronşic, a otitelor şi a eczemelor în copilărie şi a artritei reumatoide, a obezităţii şi a diabetului în viaţa de adult. Benefiiciile aduse mamelor includ riscul redus de osteoporoză, de diabet şi de cancere ale sistemului reproducător.