IMBCI Romania

   Modelul IMBCI de Îngrijire a binomului Mamă-Bebeluş promovează sănătatea şi confortul tuturor femeilor şi bebeluşilor în timpul sarcinii, naşterii şi alăptării, stabilind astfel un standard de top al excelenţei in domeniul îngrijirilor maternale.

  Prin procedura de acreditare a maternitatilor ca Spital Prieten al Nasterii de catre comisia IMBCI Romania, toţi cei implicaţi în acordarea de servicii maternale sunt formati conform Modelului IMBCI de Îngrijire a binomului Mamă-Bebeluş, asumandu-si in mod formal respectarea celor 10 Pasi IMBCI in practica lor profesionala.

Spital Prieten al Nasterii

22 -November -2017 - 14:37

Cei 10 Pasi IMBCI Complet

Cei 10 Paşi IMBCI* au la bază concluziile celor mai bune dovezi disponibile cu privire la siguranţa şi eficienţa anumitor investigaţii, tratamente şi alte intervenţii pentru mame şi bebeluşi. „Siguranţa” înseamnă că îngrijirile sunt acordate prin metode bazate pe dovezi care diminuează riscul generat de erori şi de a face rău, metode care sprijină procesul fiziologic normal al travaliului şi al naşterii. „Eficienţă” înseamnă că îngrijirile acordate conferă beneficiile aşteptate şi că ele sunt potrivite nevoilor femeii însărcinate şi ale bebeluşului ei conform unor dovezi solide. Siguranţa şi eficienţa îngrijirilor binomului Mamă-Bebeluş conferă cele mai bune rezultate şi beneficii în ce priveşte sănătatea prin folosirea cât mai adecvată şi conservatoare a resurselor şi tehnologiei.

Serviciile optime de îngrijire maternală a binomului Mamă-Bebeluş au norme de funcţionare scrise, implementate în educaţie şi practică, care solicită personalului medical:

Pasul 1

Să trateze fiecare femeie cu respect şi demnitate, informând-o şi implicând-o din plin în luarea deciziilor cu privire la îngrijirile acordate atât ei, cât şi bebeluşului ei, într-un limbaj accesibil şi acordându-i dreptul la un consimţământ sau refuz informat.

Pasul 2

Să aibă şi să aplice de rutină cunoştinţe şi abilităţi practice de moşire care îmbunătăţesc procesele fiziologice normale al sarcinii, travaliului, naşterii, alăptării şi lăuziei*.

* Astfel de abilităţi practice sunt cel mai adesea specialitatea moaşelor. Competenţele de bază pentru moşire sunt definite în „Competenţe esenţiale pentru practicarea moşirii fundamentale” a ICM (titlu original “ICM Essential Competencies for Basic Midwifery Practice”) (www.internationalmidwives.org) şi în „Pentru sarcini mai sigure: Rolul critic al asistentului de naşteri calificat – O declaraţie comună a OMS, ICM şi FIGO (www.who.int/reproductivehealth/publications/2004/skilled_attendant.pdf).

Pasul 3

Să informeze mama cu privire la beneficiile unui sprijin continuu în timpul travaliului şi naşterii şi să-i susţină dreptul de a primi un astfel de sprijin din partea unor persoane alese de ea, cum ar fi taţii, partenerii, membrii de familie, dulele* sau alte persoane. S-a dovedit că sprijinul continuu reduce nevoia de analgezie intrapartum, micşorează rata naşterilor prin cezariană şi creşte satisfacţia mamelor cu privire la experienţa naşterii.

* Dulele sunt însoţitori/însoţitoare pentru naştere pregătiţi/pregătite în acordarea unui sprijin continuu în travaliu, a căror îngrijire s-a arătat a creşte nivelul de satisfacţie cu privire la experienţa naşterii şi de a reduce utilizarea de către femei a analgeziei, a anesteziei şi a intervenţiilor, cum ar fi operaţiile cezariene şi extracţia cu ajutorul forcepsului sau a vacuumului.

Pasul 4

Să asigure sprijin şi metode de ameliorare a durerii nemedicamentoase în timpul travaliului, explicând beneficiile acestora în vederea unei naşteri normale şi pentru evitarea unor riscuri inutile şi învăţând femeile (şi însoţitorii acestora) cum să folosească aceste metode, inclusiv atingerea, îmbrăţişarea, masajul, travaliul în apă şi tehnici de coping/relaxare. Să respecte preferinţele şi alegerile femeilor.

Pasul 5

Să facă uz de practici bazate pe dovezi, care s-au arătat a fi benefice pentru sprijinirea fiziologiei normale a travaliului, a naşterii şi lăuziei, inclusiv:

• Permiterea derulării travaliului în propriul ritm, evitând intervenţiile bazate pe limite fixe de timp şi folosind partograma pentru a-i urmări evoluţia*;
• Asigurarea accesului nerestricţionat la mâncare şi băutură pentru mamă, conform dorinţelor ei;
• Sprijinirea ei pentru a merge, a se mişca nestingherită şi pentru a lua ce poziţie vrea, inclusiv „pe vine”, şezând şi „pe genunchi şi mâini”, şi furnizarea de elemente de sprijin pentru poziţiile verticale;
• Tehnici pentru întoarcerea intrauterină a bebeluşului şi pentru naşterea vaginală în prezentaţie
pelviană;
• Facilitarea contactului piele-pe-piele imediat şi susţinut al binomului Mamă-Bebeluş pentru încălzire, ataşament, iniţierea alăptării şi stimularea dezvoltării, şi asigurarea că binomul Mama-Bebeluş rămân împreună;
• Permiterea unui timp suficient pentru ca sângele din cordonul ombilical să treacă la bebeluş pentru volumul sanguin, oxigenul şi nutrienţii pe care îi asigură**;
• Asigurarea accesului deplin al mamei la bebeluşul bolnav sau născut prematur, inclusiv îngrijirea de tip cangur, şi sprijinirea mamei în furnizarea laptelui propriu (sau a altui lapte uman când alăptarea nu este posibilă).

 * Utilizarea unei partograme este recomandată de OMS/UNFPA ca parte a practicii obstetricale/de moşire fundamentale şi sigure pentru orice travaliu, în special în locuri cu mortalitate maternă ridicată. (Vezi „Managementul integrat al sarcinii şi al naşterii: Îngrijirea sarcinii, a naşterii, a lăuziei şi a perioadei de nou-născut: Un ghid pentru practica esenţială,” ed. a doua, 2006) Exită două feluri de partograme. Cea folosită în special în Europa urmăreşte: frecvenţa cardiacă maternă; tensiunea arterială; durata, frecvenţa şi intensitatea contracţiilor; ruperea membranelor; dilataţia cervicală; medicaţia administrată; şi frecvenţa bătăilor cordului fetal. Partograma latino-americană elaborată de CLAP ia în considerare şi paritatea maternă şi poziţia în travaliu şi astfel este mai bine individualizată pentru femeia în cauză. PAHO/CLAP recomandă a se folosi cea de-a doua.
(www.colmed5.org.ar/Tramites/HCGOpartograma.pdf, www.clap.opsoms.org/web_2005/TECHNOLOGIAS/technologias%20perinatales.htm#partograma, http://medicina.udea.edu.co/nacer/PDF/BIA.pdf)

** Deşi un anume pachet de intervenţii sub denumirea „managementul activ al perioadei a treia a naşterii” este actualmente recomandat deoarece se crede că ar reduce incidenţa hemoragiilor potenţial letale din postpartum, pensarea imediată a cordonului a fost scoasă din acest pachet de măsuri din moment ce tot mai multe studii arată efectele nefavorabile asupra fătului.

Pasul 6

Să evite proceduri şi manevre potenţial dăunătoare care nu au un suport ştiinţific cu privire la utilizarea de rutină sau frecventă în travaliul şi naşterea normală. Când sunt luate în considerare în anumite situaţii, utilizarea lor trebuie sprijinită cu cele mai bune dovezi disponibile pentru a stabili dacă beneficiile aduse depăşesc potenţialele riscuri şi, de asemenea, trebuie discutate pe deplin cu mama pentru a obţine un consimţământ informat. Acestea includ:

• epilarea
• clisma
• dezlipirea membranelor
• ruperea artificială a membranelor
• inducerea şi/sau accelerarea medicamentoasă a travaliului
• examinarea vaginală repetată
• restricţionarea aportului de mâncare şi apă
• ţinerea mamei la pat
• lichide administrate intravenos (IV)
• monitorizarea electronică fetală continuă (cardiotocografia)
• controlul farmacologic al durerii
• introducerea unui cateter urinar
• decubitul dorsal sau pozitia ginecologică/de litotomie (cu picioarele suspendate)
• împingerea la instrucţiunile personalului îngrijitor
• apăsarea fundului uterin (Kristeller)
• epiziotomia
• extracţia cu ajutorul forcepsului sau vid-extractorului
• controlul manual al cavităţii uterine
• operaţia cezariană primară sau repetată
• aspiraţia nou-născutului
• clamparea imediată a cordonului ombilical*
• separarea mamei şi a bebeluşului

 * Anumite părţi ale acestei secţiuni sunt derivate din Iniţiativa „Mother-Friendly Birth” a CIMS (www.motherfriendly.org), „Mortalitatea maternă în 2000: Estimări făcute de OMS, UNICEF ŞI UNFPA” (http://childinfo.org/areas/maternalmortality/), „Declaraţia Innocenti” (www.unicef.org/programme/breastfeeding/innocenti.htm), seria Lancet despre „Supravieţuirea copilului” (www.who.int/chld_adolescent_health/documents/lancet_child_survival/en/index.html) şi „Ţintele pentru Dezvoltare ale Mileniului” elaborate de ONU pentru 2015 (www.un.org/millenniumgoals).

Pasul 7

Să implementeze măsuri care promovează sănătatea şi care previn urgenţele, îmbolnăvirea şi decesul binomului Mamă-Bebeluş:

• Să educe cu privire la şi să medieze accesul la o bună nutriţie, apă curată şi un mediu curat şi sigur;
• Să educe cu privire la şi să ofere accesul la metode de prevenire a îmbolnăvirii, incluzând prevenirea şi tratamentul malariei şi a HIV/SIDA, imunizarea antitetanică;
• Să educe cu privire la practicarea unui comportament sexual responsabil, planificarea familială şi drepturile femeii în materie de reproducere, şi să ofere acces liber la diversele opţiuni de planificare familială;
• Să acorde îngrijiri prenatale, intrapartum, postpartum şi neonatale care vin în întâmpinarea sănătăţii fizice şi emoţionale a binomului Mamă-Bebeluş în contextul relaţiilor de familie şi a mediului comunitar.

Pasul 8

Să asigure accesul la un tratament de urgenţă calificat şi bazat pe dovezi al complicaţiilor potenţial letale. Sa se asigure că întreg personalul medical implicat în îngrijirea maternală şi a nou-născutului primeşte educaţie medicală adecvată şi continuă pentru managementul urgenţelor, astfel încât mamele şi nou-născuţii lor primesc un tratament adecvat şi neîntârziat.

Pasul 9

Să asigure o paletă completă de îngrijiri maternale şi neonatale prin colaborare cu alte unităţi medicale, instituţii şi organizaţii relevante. Includeţi şi asistenţii tradiţionali de naşteri şi alţi asistenţi de naşteri extra-spitaliceşti în această colaborare. În mod specific, persoanele care fac parte din instituţii, agenţii şi organizaţii care oferă servicii maternale ar trebui:

• Să colaboreze dincolo de limitele disciplinare, culturale şi instituţionale pentru a acorda binomului Mamă-Bebeluş cele mai bune îngrijiri posibile, recunoscându-şi diferitele competenţe în mod
reciproc şi respectându-şi unul altuia punctele de vedere;
• Să coordoneze îngrijirea continuă a binomului Mamă-Bebeluş în timpul travaliului şi al naşterii de către un număr mic de îngrijitori;
• Să asigure consultaţii şi transferuri neîntârziate către instituţii şi specialişti adecvaţi;
• Să se asigure că mama ştie despre şi poate avea acces la serviciile comunitare disponibile, specifice nevoilor ei şi ale nou-născutului ei.

Pasul 10

Să pună în aplicare cei 10 paşi către o alăptare de success aşa cum sunt ei descrişi în „Iniţiativa Spitalul Prieten al Copilului” a OMS/UNICEF:

1. Să aibă o politică scrisă privind alăptarea care să fie comunicată regulat întregului personal de îngrijire.
2. Să instruiască întregul personal de îngrijire cu privire la deprinderile necesare aplicării acestei politici.
3. Să informeze toate gravidele despre avantajele alăptării şi aspectele ei practice.
4. Să ajute mamele să înceapă alăptarea în primele treizeci de minute după naştere. Să pună bebeluşii în contact piele-la-piele cu mamele lor imediat după naştere pentru timp de cel puţin o oră şi să încurajeze mamele în a recunoaşte când bebeluşii lor au nevoie să alăpteze, oferindu-le ajutorul dacă este nevoie.
5. Să le arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină secreţia lactată chiar atunci când sunt despărţite de copiii lor.
6. Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau lichide, altele decât laptele matern, cu excepţia cazurilor cu indicaţie medicală.
7. Să practice „rooming-in-ul”, care permite mamei şi copilului să rămână împreună 24 ore pe zi.
8. Să încurajeze alăptarea la cererea copilului.
9. Să nu ofere suzete sau tetine nou-născuţilor care sug la sân.
10. Să încurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame care alăptează şi să orienteze mamele către aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate (fie ea spital sau clinică).

Modelul IMBCI de Îngrijire a binomului Mamă-Bebeluş promovează sănătatea şi confortul tuturor femeilor şi bebeluşilor în timpul sarcinii, naşterii şi alăptării, stabilind astfel un standard de top al excelenţei in domeniul îngrijirilor maternale.

* Paşii de la 2 la 9 sunt incluşi integral sau parţial în unele sau în toate dintre următoarele: Iniţiativa „Mother-Friendly Childbirth” a CIMS (www.motherfriendly.org), « Formularul revizuit de autoevaluare şi monitorizare a iniţiativei „Spital prieten al copilului” » (www.unicef.org/nutrition/index_24850.html), „Managementul complicaţiilor sarcinii şi naşterii” a OMS (www.who.int/reproductive-health/impac/index.html), „Îndrumări bazate-pe-dovezi pentru îngrijirea în travaliu condusă de moaşe” a Colegiului Regal pentru Moaşe (din englezescul Royal College of Midwives – RCM) (www.rcm.org.uk/professional/docs/guidelines_formatted_070105v2.doc) şi „Iniţiativa naşteri mai bune” (din englezescul “Better Births Initiative”, www.liv.ac.uk/evidence/BBI/home.htm).